Insule de vis supraaglomerate: Europa luptă împotriva turismului de masă!

Insule de vis supraaglomerate: Europa luptă împotriva turismului de masă!

Turismul de masă creează din ce în ce mai mult provocări pentru locurile intens vizitate din Europa, în special pe insule. Presiunea creată de un număr record de vizitatori nu numai că are un impact asupra resurselor naturale, ci are și un impact direct asupra calității vieții rezidenților. Potrivit unui raport al Euronews Protestele locuitorilor din zonă cer din ce în ce mai mult atenția autorităților. Multe zone afectate se confruntă cu costuri în creștere ale vieții, deoarece cererea de locuințe și servicii locale crește exponențial.

Analiza BookRetreats.com arată că Malta are cea mai mare densitate turistică din Europa, cu peste 38.700 de înnoptări pe kilometru pătrat. Acest număr extrem de mare a determinat guvernul maltez să introducă un plafon de 4.000 de vizitatori zilnic în hotspot-urile turistice. În același timp, intenționează să crească numărul total de vizitatori la 4,5 milioane până în 2034, ridicând întrebări cu privire la modul în care se poate face față în mod durabil acestei poverii.

Aglomerație în Insulele Canare

Insulele Canare sunt, de asemenea, afectate de aceste tendințe. Lanzarote, Tenerife și Gran Canaria au înnoptări de peste 21.600, 16.873 și 16.709 pe kilometru pătrat. Locuitorii cer măsuri sporite pentru limitarea numărului de vizitatori pentru a proteja cultura locală. Observăm scenarii similare în Ibiza și Formentera, unde înnoptările pe kilometru pătrat sunt, de asemenea, de peste 17.000, iar costul vieții este în creștere. Guvernul regional al Insulelor Baleare intenționează să introducă licențe mai stricte pentru a reduce turismul.

În schimb, Svalbard din Norvegia adoptă o abordare diferită și are doar 2,4 nopți pe kilometru pătrat. Această insulă își propune să promoveze turismul durabil. Åland din Finlanda și Gotland din Suedia sunt, de asemenea, destinații mai puțin aglomerate și încearcă să minimizeze dezavantajele turismului de masă.

Abordări pentru turismul durabil

Chios, în Grecia, promovează, de asemenea, turismul durabil, cu doar 21.000 de înnoptări pe kilometru pătrat, în timp ce El Hierro, una dintre Insulele Canare, lucrează la o abordare cu emisii zero până în 2050, cu doar 610 de înnoptări pe kilometru pătrat. Obiectivul lui El Hierro de a reduce emisiile cu 50% până în 2030 arată modul în care inițiativele locale pot avea un impact pozitiv asupra amprentei ecologice.

Dincolo de aceste măsuri de a crea un turism echilibrat, subliniază pagina de blog Ilios necesitatea unui management cuprinzător al turismului de masă. În orașe precum Barcelona și Veneția, care suferă de provocările turismului de masă, tulburările sociale și costurile ridicate ale vieții duc la luarea din ce în ce mai multe măsuri pentru restricționarea turismului. O abordare durabilă a turismului nu este benefică doar pentru mediu, ci și pentru identitatea culturală a destinațiilor.

Inovațiile tehnologice, cum ar fi orașele inteligente și aplicațiile pentru informații în timp real despre locurile aglomerate, pot ajuta, de asemenea, la controlul consecințelor negative ale turismului de masă. Educarea turiștilor cu privire la impactul asupra mediului al comportamentului lor și campaniile pentru călătorii ecologice sunt cruciale pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la practicile durabile.

În cele din urmă, este necesar să găsim o abordare mai conștientă a turismului pentru a proteja valorile culturale și de mediu unice ale destinațiilor europene. „No Listă” anuală a lui Fodor, care enumeră destinațiile pe care călătorii ar trebui să le evite pentru a călători mai sustenabil, este un exemplu de astfel de eforturi și ar putea servi drept ghid pentru a minimiza impactul negativ al turismului de masă.